~„Despre cvasi-fenomenul Mircea Badea…“

Azi după-amiază (duminică 14 octombrie 2007), în emisiunea Jurnalişti în tranziţie, a dlui Mihai Tatulici, unde au fost aduşi, spre „judecată tovărăşească”, Mircea Badea, Dan Diaconescu, Robert Turcescu şi Cătălin Tolontan (…mereu îmi vine să scriu „Tontolan”…) – toţi cei prezenţi (printre care şi dna Liiceanu şi dna Adriana Săftoiu etc.) se dădeau de ceasul morţii: ce rost va fi având existenţa pe lume a unuia ca Mircea Badea şi a emisiunii sale, În gura presei…?!

Mircea Badea, stresat de ipostaza „gestapovistă”, în care-l puneau propriii săi „colegi”…(care-l iubesc ca sarea-n ochi şi care se întreabă, ca de un miracol „pe dos”, de ce o fi având audienţă Badea, fără dezbateri de luni întregi despre babe sugrumate, avocate sferto-dispărute, cu politicieni avortaţi şi celebri manelişti „lucitori”…), n-a prea fost radical şi clar, în răspuns…Era, cândva, o emisiune pe nu ştiu ce canal, unde puteai să-ţi soliciţi prietenii, prin telefon, dacă o întrebare te-ar fi pus în dificultate…Păcat că Mircea Badea nici măcar nu ştie măcar de existenţa mea pe planetă, d-apoi să-mi mai solicite şi ajutorul…

Eu nu suport televizorul…în special ideea de „divertisment” (super-cretin…), de ştire umflată, şi totuşi selectată după senzaţia neanderthalian-biologică etc. Atâta timp cât a trăit Octavian Paler, m-am uitat, miercurea (PUNCT!), la emisiunea Sinteza zilei, pe Antena 3, în mod regulat…pentru că aveam nevoie de „gura de aer”, a imaginii unui OM VIU/CU ADEVĂRAT VIU!!!RESPIRÂND ÎN RITMUL REGULAT AL SPIRITULUI. După ce a murit Octavian Paler, din când în când, şi din aceeaşi raţiune, mă uit la emisiunea În gura presei, tot de pe Antena 3…(Să nu se înţeleagă că sunt pus să-i fac reclamă lui Voiculescu, un individ pe care nu-l înghit nici cu drajeuri…).

Da, deşi este în pericol de a cădea în propriile-i capcane „spirituale”, care se numesc „orgoliu” (din care pricină se şi scoate din rândul lumii ziariştilor, dar nu nimereşte în lumea lui Octavian Paler, lumea celor siguri de stabilitatea valorilor moral/sacrale…) , respectiv „frica de cuvinte”, care-l fac pe Mircea Badea să cadă, prea des, în vulgaritate à la cartierul Sălăjan, de unde-i de baştină… – Mircea Badea este imaginea supravieţuitorului uman în direct

Toţi cei ce-şi zic „jurnalişti” au ajuns nişte hoitari, nişte hiene, nişte cadavre umane, umplute cu duhuri rele (tip „zombi”…)…Mircea Badea, deşi extrem de mult perfectibil, încearcă să (-şi) arate că mai este posibilă, chiar pe ucigaşa de suflete „sticlă”a televizorului…SUPRAVIEŢUIREA OMULUI RESPIRÂND FIRESC(…nu a „analistului” sinucigaş spiritual, care-şi zornăie, mental, banii din buzunar, luaţi pe analiza „comandată”… – nici a „metafizicianului Neantului”, care dezbate pe ce parte se culcă Băsescu, în cinci-şase ore… – şi nici a hoitarului, care abia mai aşteaptă un cadavru mediatic, să-i ronţăie, în direct, săptămâni şi luni în şir, măruntaiele…).

Mai are încă mult, însă, un Mircea Badea (şi aşa solitar non-voluntar, non-construit pe temelii clar şi adânc definit spirituale… – deci expus demonilor trufiei…), până la înţelepciunile „paleriene”, zguduite, ca plăcile tectonice, în curs de (re)aşezare axiologică…ba chiar şi religioasă, ale celui dotat, prin graţia lui Dumnezeu, cu orientarea instinctivă spre cultura clasică greco-latină, spre Socrate-Platon-Aristotel-Zenon-Heraclit-Homer-Vergilius-Horatius-Ovidius-Juvenal-Martial… – iar nu spre argoul din Sălăjan…Chestie de ereditate-naştere, dar şi de opţiune spirituală…dar şi de luptă cu sine…

Oricum, repet: Mircea Badea a rămas ultimul Om Supravieţuitor, în direct şi la oră penibilă…al televiziunilor din România („sticlei” ucigaş-sinucigaşe!)…Şi care, chiar dacă-şi exagerează (până la trivialitate complexat-revoltată…), uneori, descoperirea propriei vieţi…hei, încă mai „suflă” a OM VIU…nu a „zombi”…! Puteţi să vă salvaţi „în direcţia lui” …

…Cu grijă, însă… – pentru că, până când să ajungeţi la „colacul lui de salvare”, s-ar putea să-i tacă Viaţa, inima cea bătând adevărată, nu cu „stimulator”…Lui Mircea Badea îi lipseşte, încă (şi ce mult!), stabilitatea spirituală a adâncului…Dar, dacă va mai supravieţui mult, poate că-şi va da singur seama de această lipsă, şi şi-o va căuta/găsi spre împlinire…Sau nu…Deja, răsuflarea lui Badea mi se pare întretăiată/îngreunată…

Depinde de câtă forţă interioară şi luciditate autocritică şi râvnire spre durabilitate a pus Dumnezeu în el. Octavian Paler, şi el, ajunsese doar până la nivelul spiritual de descoperire a zeilor…dar îl pipăia, febril şi exasperat, pe Dumnezeu…(„Avem timp pentru toate/Nu e timp doar pentru puţină tandreţe/Când să facem şi asta – murim”…”Ar mai fi ceva, Doamne, ce ai dori ca oamenii să ştie? – Dumnezeu m-a privit zâmbind, şi a spus: DOAR FAPTUL CĂ SUNT AICI, ÎNTOTDEAUNA…”). Paler devenise ULTIMUL MODEL/REPER MORAL-SPIRITUAL, în lumea mass-mediei, dar şi a scriitorilor/gânditorilor…

Oare Mircea Badea a dat măcar de zei?! Dacă da, va supravieţui, încă multă vreme – demonstrându-ne-o… Dacă nu, va dispărea, ca luat de vânt, precum toţi cei pe care, azi, îi neagă/reneagă, pe bună dreptate:  va deveni „jurnalist”… Şi iar, mulţi vor rămâne singuri, doar cu Dumnezeu…

prof. dr. Adrian Botez

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: